agramát


agramát
adj. m., s. m. (sil. -gra-), pl. agramáţi; f. sg. agramátã, pl. agramáte

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Look at other dictionaries:

  • agramat — AGRAMÁT, Ă, agramaţi, te, adj., s.m. şi f. 1.. adj., s.m. şi f. (Persoană) care face greşeli elementare de limbă; p. ext. ignorant, incult. 2. adj. Care conţine greşeli elementare de gramatică şi de ortografie. – Din lat. agrammatos …   Dicționar Român

  • cacolalie — cacolalíe s. f., g. d. art. cacolalíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CACOLALÍE s.f. (psih.) Vorbire defectuoasă. [gen. iei. / < fr. cacolalie, cf. gr. kakos …   Dicționar Român

  • incult — INCÚLT, Ă, inculţi, te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care are o lipsă de cultură elementară, (om) necultivat; p. restr. agramat. – Din fr. inculte, lat. incultus. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Incult ≠ cult, învăţat Trimis de… …   Dicționar Român